Samanta lucerna Sandra
Samanta lucerna Sandra

Samanta lucerna SANDRA – sac 20 kg

549,00 lei

Lipsa stoc

TRANSPORT GRATUIT!

Soiul de lucernă Sandra a fost înregistrat în anul 2003 de INCDA Fundulea.

  • este un soi semiprecoce;
  • are durata de exploatare de 3-5 ani;
  • este rezistent la secetă, iernare şi la veştejirea fuzariană (Fusarium oxysporum);
  • ponderea în asolament este de 20-25 %;
  • în primul an de vegetaţie prima coasă se face când minim 50-60 % din plante sunt înflorite;
  • în anii următori lucerna se recoltează în faza de îmbobocit-înflorit 25%.

Potenţial de producţie ridicat:

  • 17-21 tone fân, substanţă uscată / ha;

Însuşirile de calitate a fânului:

  • 0,92 UN /kg de s.u.;
  • 19,35 % proteină brută;
  • 72 % digestibilitate;
  • 1440 kcal/kg s.u.;

Stoc epuizat

Descriere

Samanta lucerna SANDRA se cultivă în zone cu terenuri arabile însorite cu soluri profunde, permeabile şi bine aerate din:

  • Câmpia Română,
  • Podişul Dobrogei,
  • Lunca şi Delta Dunării,
  • Câmpia şi Podişurile Moldoveneşti;
  • Câmpia Transilvaniei,
  • Podişul Tîrnavelor,
  • Câmpia de Vest, inclusiv Câmpia Banatului, pe soluri profunde, bine drenate, fară exces de umiditate.

 

REZULTATE ÎN AMELIORAREA LUCERNEI LA I.N.C.D.A. FUNDULEA ÎN PERIOADA 2000-2009

INTRODUCERE

Lucerna (Medicago sativa L.) este principala plantă furajeră din România.
Suprafaţa ocupată cu această specie, în perioada 1938-2008, a oscilat între 136.300 şi 442.000 ha, ceea ce a reprezentat 29,7-31,6% din structura bazei furajere sau 4,8-5% din arabil, ţara noastră fiind prezentă în clasamentul ţărilor mari cultivatoare de lucernă, după SUA, Argentina, Italia.

Avantajele culturii lucernei sunt numeroase, şi anume: este leguminoasă perenă, se exploatează 3-5 ani, realizează producţii mari de furaj (14-20 t substanţă uscată la hectar, în sistem intensiv), are un conţinut ridicat în proteină bru-tă (19-20% P.B. din S.U.); în plus joacă un rol foarte important în asolament ca solă amelioratoare, lăsând în sol cantităţi importante de azot fixat
pe cale simbi-otică.

Ţinând cont de aceste considerente, reiese clar importanţa care s-a acordat şi se acordă cercetărilor ştiinţifice în domeniul lucernei, în România, fapt ce s-a concretizat prin crearea şi înregistrarea în perioada 1962-2009 a 22 de soiuri, precum şi prin elaborarea unor tehnologii de cultură adecvate diferitelor condiţii climatice din ţara noastră (Varga şi colab., 1973, 1998; Schitea şi colab.,
2007; Moga şi colab., 1983, 1995).

Importanţa mare pe care a avut-o şi o are această specie, pentru agricultură în general şi pentru zootehnie în mod special, a determinat dezvoltarea cercetărilor în domeniul creării de soiuri şi elaborării de tehnologii de cultură pe parcursul a peste 55 de ani (Varga şi colab., 1973, 1998; Moga şi colab, 1983, 1996).

Obţinerea unor soiuri cu potenţial mare de producţie de furaj şi sămânţă, cu o calitate superioară a furajului şi o bună adaptabilitate la condiţii nefavorabile de mediu au constituit şi constituie principalele obiective urmărite în lucrările de ameliorare a lucernei la I.N.C.D.A Fundulea (Varga şi colab., 1973, 1998; Gumaniu c, 1975, 1979; Schite a, 2002; Schitea şi Varg a, 2007).

Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de ameliorarea lucernei la I.N.C.D.A. Fundulea, în crearea celor 22 de soiuri, a existat o anumită etapizare, şi anume, s-a început cu faza de creare a soiurilor extensive (Fundulea 652 şi Luxin), a urmat o a doua fază – de creare a soiurilor cu producţie ridicată de furaj şi sămânţă (Gloria, Adonis), la care s-au adăugat într-o etapă ulterioară rezistenţa la veştejirea fuzariană, perenitatea şi rezistenţa la boli (Selena, Topaz, Sigma, Magnat), iar etapa recentă a avut şi are ca obiectiv principal creşterea valorii nutritive a furajului. În fond, la lucernă, ca de altfel la toate plantele furajere, interesează cantitatea de substanţă utilă a furajului produs de un soi, care transformată în producţie animalieră trebuie să aibă un randament cât mai mare.
În perioada 2000-2009 au fost create la I.N.C.D.A. Fundulea şi înregistrate în „Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România” 10 soiuri care constituie subiectul prezentei lucrări.

MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETARE

Lucerna este o plantă tipic alogamă, autotetraploidă, la care folosirea efectului heterozis este posibilă pe două căi: prin crearea de hibrizi pe bază de androsterilitate citoplasmatică, cale ce nu a depăşit faza experimentală (Gumaniu c,1975, 1979), iar cea de-a doua este calea de creare a soiurilor sintetice, metodă unanim folosită în toate centrele de ameliorare din lume (Gallais, 1990; Rotil işi colab., 2002).
Genotipurile prezentate în lucrare sunt soiuri sintetice create după metoda polycross (Varga şi colab., 1973, 1998). „Soiul sintetic” este o populaţie artificială, rezultată prin multiplicarea sexuată pe parcursul unui număr determinant de generaţii a descendenţelor unei încrucişări multiple naturale, între un anumit număr de constituienţi (linii, clone, familii) selecţionaţi pentru anumite însuşiri (Gallais, 1990).

Soiurile care constituie subiectul prezentei lucrări sunt alcătuite dintr-un număr variabil de componente, de la 5 – în cazul soiurilor Daniela şi Alina, 8-11 componente – la Catinca, Sandra, Mihaela şi Roxana, 12 – la Adin, 15 – la Cosmina, iar soiurile Dorinela şi Mihaela au 22, respectiv, 23 de componente
(tabelul 1).

Continuarea lucrarii il gasiti in PDF-ul pe care il puteti descarca mai jos.

DESCARCA  AICI TOATA LUCRAREA IN FORMAT PDF

Informații suplimentare

Greutate 20 kg