Cultivarea graului de toamna

1.Importanta

Graul este una dintre cele mai importante cereale care ocupa cele mai mari suprafete pe glob. Ea si variatele produse care se obtin din faina de grau constituie hrana de baza pentru o mare parte a populatiei globului , 35-40%. Importanta prezinta si faptul ca boabnele sale pot fi pastrate timp indelungat.

Boabele de grau se intrebuinteaza in hrana animalelor prezentand in comparatie cu boabele de porumb mai multe avantaje intre care continutul mai ridicat in substante proteice si o productie comparativa cu a porumbului dar cu un cost mai scazut.

Constituie o planta premergatoare excelenta pentru culturile de primavara (rapita) si plantele furazere de toamna.

2.Sistematica si soiuri

Graul apartine ordinului graminalis, familia Graminee.

Graul comun(Triticum estivum SSP vulgare)este specia cea mai raspandita pe glob ocupand 90% din graul cultivat. Boabele lui sunt folosite in special pentru fabricarea painii. Are forme de toamna si primavara si cuprinde un numar foarte mare de souiri.

Graul durum(Triticum turgidum) la care boabele se intrebuinteaza pentru prepararea pastelor fainoase.

3.Soiuri

Potentialul de productie al soiurilor de grau care se cultiva in tara noastra se ridica la 9-10 kintale la hectar.

Din punct de vedere fitotehnic unui soi i se cere pe langa capacitate mare de productie rezistenta la cadere, rezistenta la iernare, rezistenta la sistavire(seceta),la exces de umiditate, rezistenta la boli foliare, valoare nutritiva si tehnologica ridicata.

Soiurile de grau de toamna si zonarea lor in Romania ;

–         in sud :Fundulea 4(F 4), Flamura 85(Fl 85), Dropia, Lovrin 34(L34), Rapid ;    

–          zona colinara din sud:Albota, Trivale, Simnic,F4;

–          in vest: L34, L41, Fl85, F4, Delia, Alex, Dropia;

–          in Transilvania:Ariesan, Apullum, Transilvania 1, Turda 81(T81), F4, T95;

–          centrul si sudul Moldovei:Fl 85, Dropia,Gabriela, Moldova 83, F4, Alex;

–          in nordul moldovei : Aniversal, Suceava 84(Suc 84), T 81, Ariesan.

Pariticularitatile diferitelor soiuri de grau(perioada de vegetatie, rezistenta la iernare,seceta si boli foliare, rugini, fainare, septorioza, fuzarioza) constituie elemente de baza pentru stabilirea structuri soiurilor dintr-o zona sau alta de cultura. Soiurile de grau durum se extind pe solurile Sudului Munteniei si Olteniei, in zona litoralului si in campia de vest.

  1. Particularitatile biologice ale graului

Semintele de grau germineaza in procent ridicat numai dupa parcurgerea repausului seminal care in conditii si la soiurile din tara noastra au o durata de 40-65 zile.

Prin semanarea unui grau care nu si-a parcurs repausul seminal rezulta un lan care rasare neuniform si cu densitate redusa de la care se obtin productii mici.

Procesul de germinatie incepe cu absorbtia apei in procent 40-45% din greutatea bobului uscat la aer care conduce in scurt timp la marirea volumului semintelor.

Accesul apei si al oxigenului la temperaturi mai mari de un grad celsius( optime 22-250 C determina activizarea enzimelor care in mediul apos transforma substantele de rezerva complexe( adica amidon, grasimi, proteine) in substante cu molecule mici care sunt dirijate spre muguras si radacina. Incep sa apara mai intai la suprafata solului tulpinita protejata de colioptil din al carui varf incep sa se formeze frunzele adevarate.

Numarul de radacini embrionare la grau este 3-5. Radacinile embrionare asigura practic trecerea graului peste perioada lunga de iarna. Rezistenta pronuntata a graului de panina din toamna, iarna si primavara foarte timpuriu in anii secetosi din zona de sud si sud-est a tarii trebuie atribuita in exclusivitate radacinilor embrionare.

La 10-12 zile de la rasarire cresterea in lungime inceteaza, iar in sol aproapa de suprafata se formeaza nodul de infratire, din acesta pornesc lastarii noi numiti frati.

Ceea ce obisnuit se numeste nod de infratire reprezinta in realitate mai multe noduri foarte strans apropiate intre ele. Asupra capacitatii de infratire actioneaza pozitiv marimea bobului care se seamana, epoca mai timpurie de semanat, regimul de nutritie al plantelor, spatiul de nutritie.

Rezistenta graului de toamna la temperaturi mici din iarna este cu atat mai mare cu cat la intrarea in iarna plantele contin o cantitate mai mare de zaharuri si substante proteice si o cantitate mai mica de apa.

  1. Rotatia

Graul de toamna prezinta unele cerinte fata de rotatie cum ar fi :

–          ponderea insemnata a speciei in structura culturilor de camp ;

–          cerinte deosebite fata de pregatirea solului si fata de epoca de semanat ;

–          sensibilitatea mare a culturilor la imburuienare, la toate categoriile de buruieni ;

–          capacitatea redusa de valorificare a fertilitatii naturale a solului datorita sistemului radicular slab dezvoltat ;

–          sensibilitate la un numar mare de boli foliare.

Fata de aceste multiple cerinte planta premergatoare pentru grau trebuie sa indeplineasca unele conditii :

–          sa elibereze terenul cat mai devreme ;

–          sa lase terenul curat de buruieni, cu insusiri chimice si fizice imbunatatite, cu un continut mare in substante organice si nutritive.

Cele mai bune premergatoare pentru graul de toamna sunt leguminoasele pentru boabe si furaj( mazare, borceag, fasole, soia), rapita de toamna, coriandrul, mustarul, macul, inul, canepa, cartofii de vara- toamna, sfecla, porumbul, floarea soarelui. Orice cultura cu recoltare timpurie cu exceptia cerealelor paioase trebuie luate in considerare ca premergatoare pentru graul de toamna. Culturile tarzii cele mai importante ca premergatoare pentru grau sunt porumbul si floarea soarelui.

Porumbul pentru boabe este in general o premergatoare mediocra pentru grau deoarece in general lasa solul sarac in apa si cu resturi vegetale. Desi mult timp floarea soarelui a fost socotita o premergatoare rea pentru grau ultimele cercetari dovedesc contrariul :

–          elibereaza terenul inaintea porumbului,

–          il lasa mai curat de buruieni,

–          solul se pregateste mai bine decat dupa porumb,

–          nu sufera de boli comune graului.

Sunt neindicate ca premergatoare orzul, sorbul si iarba de Sudan (pentru ca lasa solul sarac in apa), lucerna si monocultura mai mare de 2 ani.

  1. Fertilitatea

Pentru 100 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie, graul extrage din sol intre 2,3-3,3 Kg azot ; 1,1-1,8 Kg fosfor ; 1,9- 3,8 Kg potasiu.

Consumul relativ mic de substante nutritive nu se coreleaza insa cu cerintele reduse fata de aplicarea ingrasamintelor.

Insuficienta azotului se manifesta prin reducerea numarului de frati, reducerea suprafetei de asimilatie, debilitarea plantelor, reducerea rezistentei la iernare, se reduce numarul de flori fertile in spic si continutul boabelor in substante proteice.

Excesul de azot determina cresterea suprafetelor foliare, reducerea asimilatiei, intarzierea vegetatiei, expunerea plantelor la cadere, reduce rezistenta la iernare, mareste sensibilitatea la boli, reduce rezistenta la seceta, reduce capacitatea de fructificare a plantelor.

Insuficienta fosforului incetineste cresterea plantelor de grau, reduce masa de radacini si intarzie maturitatea.

Excesul de fosfor  determina cresterea in boabele de grau a continutului de fosfor si a amidonului in detrimentul substantelor proteice.

Insuficienta potasiului se manifesta prin ingalbenirea specifica( opareala) a limbului frunzei in partea superioara si pe margini. Mai tarziu planta « slabeste » si devine pipernicita.

Cantitatea de ingrasaminte ce se utilizeaza in cultura graului trebuie stabilita in functie de : soiul cultivat, tipul de sol, planta premergatoare, umiditatea solului.

In functie de planta premergatoare dozele de ingrasaminte se stabilesc diferentiat astfel :

–          dupa leguminoase dozele sunt mai mici ;

–          dupa prasitoare cu 30-40%.

Calculul dozei optime economice :

DN Kg/ Ha= 25 Rps- Ns- Ng+ Npr   in care

DN– doza de azot

25 – consumul specific de azot la o tona boabe;

Rps– recolta planificata in tone la hectar

Ns– aportul solului in azot care se aproximeaza intre 20 Kg/Ha pe solurile sarace si 60Kg/ Ha pe solurile fertile( corect se apreciaza dupa indicele de azot)

Ng– aportul ingrasamintelor organice in azot( 2 Kg/tona dat direct, 1Kg/tona aplicat plantei premergatoare, 0,5 Kg/ tona aplicat culturii antepremergatoare)

Npr– corectia fata de planta premergatoare( mai putin cu 30 Kg/Ha dupa leguminoase, mai putin cu 20 Kg/Ha dupa borceag si trifoi, 0 Kg/Ha dupa floarea soarelui fertilizata echilibrat, 20-25 Kg/Ha dupa premergatoare tarzii nefertilizate cu azot.

Doza de azot calculata se majoreaza cu 15-20Kg/ Ha daca graul este neinfratit in primavara sau descaltat pe timpul iernii.

Dp = 12Rp= – Dg   in care :

Dp– doza de fosfor in Kg/Ha

12– consumul specific de fosfor la o tona de boabe

Rp– rotatia planificata

Dg– aportul in ingrasaminte organice

In general graul valorifica eficient doze de fosfor cuprinse intre 20-60 Kg/Ha. Ingrasamintele fosfatice se incorporeaza la cultura graului de toamna numai sub aratura de baza la nivelul unde se dezvolta la sistemul radicular sau pe aratura si se incorporeaza cu discul inainte de semanat.

In zonele de stepa si silvostepa unde pe timpul toamnei si iernii precipitatiile sunt reduse si pe soluri bruni-roscate dupa planta premergatoare cu recoltare tarzie( floarea soarelui, porumb, sfecla, cartof, soia) se administreaza la pregatirea patului administrativ intre ½ si 2/3 din DN avuta in vedere. La desprimavarare ( incepand cu luna februarie si in cursul lunii martie) se administreaza diferenta de doza planificata.

  1. Lucrarile solului

Pentru grau se efectueaza diferentiat in functie de zona de cultura, tipul de sol dar mai cu seama fata de planta premergatoare.

  1. Dupa premergatoare care se recolteaza timpuriu aratura de vara trebuie crapata cu grapa stelata pentru a se nivela solul in scopul reducerii de evacuare a apei si maruntirii bulgarilor inca umezi. Pe timpul verii aratura trebuie mentinuta curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu colti reglabili( GCR) pentru ca solul arat mai ales in urma ploi se imburuieneaza.Hotarator in realizarea de productii mari la grau nu este adancimea araturii premordial ci timpul cand se executa si calitatea acesteia.In preajma semanatului aratura se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu GCR iar in ziua semanatului imediat inaintea masini de semanat se executa o cultivatie totala cu combinatorul care asigura cele mai bune conditii pentru germinarea semintelor si rasarirea plantelor.
  2. Dupa premergatoare care se recolteaza tarziu lucrari solului comporta dificultati in primul rand din cauza resturilor vegetale, dar mai cu seama din cauza unei cantitati reduse de apa in sol in momentul recoltarii si din cauza timpului scurt ce sta la dispozitie pana la semanat. In acest caz dupa eliberarea terenului se efectueaza aratura cu plugul in agregat, cu grapa stelata la adancime mai mare sau mai mica in functie de umiditate, urmandu-se insa incorporarea in sol a tuturor resturilor vegetale. Daca este necesar inainte de arat solul se lucreaza cu grapa cu discuri perpendicular pe directia randurilor plantelor premergatoare pentru maruntirea resturilor vegetale de la suprafata. Inainte de semanat aratura se lucreaza din nou cu grapa cu discuri in agregat cu GCR. Daca nu sunt resturi vegetale in ziua semanatului patul germinativ se poate lucra cu combinatorul.

In unele toamne in zonele de stepa si silvostepa vremea este foarte secetoasa, pamantul pe suprafata culturii cu premergatoare tarzii nu se poate ara fara scoaterea unor bulgari mari, uscati care nu se mai pot sparge cu grapa cu discuri. Insamantarea graului intr-o asemenea aratura este o greseala. Deobicei in acest caz se recurge la mobilizarea solului pe o adancime de 12-15 cm utilizand o grapa cu discuri grea in agregat cu un tractor de putere mai mare, dupa care se fac doua discuiri cu grapa cu discuri obisnuita.Mai recent au fost elaborate si au inceput sa fie puse in aplicare si metode de lucru a solului minime, dar care cer   o perfectionalizare a mecanizarii ca principala conditie pentru aplicarea acestui sistem.

  1. Samanta si semanatul

Samanta de grau pentru semanat trebuie sa apartina soiului recomandat in zona si sa indeplineasca toate conditiile unei plante riguroase. De calitatea semintei pentru semanat depinde densitatea culturilor la rasarire, infratire si vegetatia plantelor.

Samanta trebuie sa faca parte din categoria biologica : baza , elita, I-1, sau cel mult I-2 cu puritate biologica 99,8%; 99,5%; 99%; puritate fizica 98%, 99%, capacitate de germinare peste 99%.

Pentru preintampinarea atacului de boli si daunatori semintele de grau se trateaza obligatoriu inainte de semanat cu diferite substante funcicide sau insecto-funcicide.

Din seminte netratate apare riscul obtinerii unei recolte cu puternic grad de atac, recolta care practic nu se mai poate valorifica.

Semanatul graului de toamna trebuie sa inceapa cand temperatura medie a aerului este de 13-15 oC si sa se termine cand temperatura scade la 8-9 O C.

Inaite de a intra in iarna planta de grau trebuie sa vegeteze timp 40-50 zile la temperaturi medii zilnice mai mari de 5%C. Pentru a putea rezista peste iarna la actiunea conditiilor nefavorabile plantelor trebuie sa formeze doi trei frati, si sa acumuleze in nodul de infratire cantitati mari de zaharuri si sa-si dezvolte puternic radacinile embrionare. Rezistenta graului semanat mai tarziu la iernare se reduce substantial din cauza neparcurgerii de catre planta a procesului de calire, a inradacinarii slabe , a neformarii nodului de infratire.

Pentru realizarea densitatii optime trebuie avut in vedere numarul de boabe germinabile care se seamana pe metru patrat, numar care ar trebui sa asigure cel putin 600 de spice pe metrul patrat. O productie medie pe spic de 1 g rezulta 600 tone la  hectar. Densitatea de 600 spice produse se poate realiza asigurand la semanat 400-600 boabe germinabile pe metrul patrat.

Cantitatea de samanta la hectar :

Q= D M M B/ P G * 100

Q- necesarul de samanta la hectar

D- densitatea pe care o stabilim de semanat( in functie de irigat)

MMB- masa unei boabe

P- puritatea

G- capacitatea de germinatie

In tara noastra s-a generalizat distanta intre randuri 12,5 cm. Se pot lasa carari de la semanat care prezinta urmatoarele avantaje:

–          se intra in cultura cu tractorul numai pe carari fara sa se distruga plantele

–          nu mai este necesara jalonarea

–          se asigura o distribuire uniforma a substantelor

–          intinderea aripilor de irigat pa carari

Prin aceasta productia de semanat se inregistreaza o pierdere de suprafata de 4-5% care este compensata de productia mai mare de pe randurile de pe langa carari.

   Adancimea de semanat in conditii optime nu trebuie sa depaseasca 4-5 cm

  1. Lucrarile de ingrijire

Frecvent cantitatea de apa pe care semintele de grau o au la dispozitie in sol este insuficienta pentru rasarire si impune tavalugirea semanaturii cu tavalugul inelar care asigura o rasarire de peste 90%. Daca solul din jurul semintei este prea uscat lucrarea este daunatoare intrucat prin indesarea solului nivelul apei la seminte se poate ridica numai pana la nivelul critic al germinatiei situatie in care unele seminte mucegaiesc.

Descaltarea (dezradacinarea ) plantelor la iesirea din iarna datorita inghetului si dezghetului repetat duce la ruperea radacinilor si la dezgolirea nodului de infratire si se previne prin tavalugirea semanaturilor cu tavalugul neted( cand solul este zvantat).

Pe teritoriul tarii noastre cresc in cultura de grau diferite specii de buruieni care fara combatere produc pagube cuprinse intre 10-20% si chiar 60-80% din recolta.

Metoda cea mai eficace a combaterii de buruieni din cultura de grau este combaterea integrata. Rolul cel mai important in acest sistem il au asolamentul si lucrarile solului.Combaterea directa in cultura graului se face in prezent cu ierbicide simple sau combinate.In prezent in tara noastra sunt larg utilizate in combaterea buruienilor in cultura de grau ierbicide pe baza de 2,4D si cele pe baza de MCPA( in special dicotexul). Tratamentul pe baza cu ierbicidul cu 2,4 D si MCPA incepe cand temperatura aerului este de 8-10 0 C cu tendinta de crestere in ziua inceperii tratamentului. Graul nu este afectat de aceste ierbicide pana la inceputul formarii celui de-al doilea internod, iar buruienile au cea mai mare sensibilitate la aceste irbicide in faza de rozeta.

Graul reactioneaza pozitiv la apa de irigat aducand sporuri de productie de 20-25 %. Cea mai eficienta udare a graului este considerata udarea de rasarire. De cele mai multe ori in primavara se aplica graului de toamna o singura udare si numai in anii foarte secetosi se administreaza si o a doua udare, dar momentul administrarii ei nu trebuie sa depaseasca faza de burduf pentru asse evita aparitia bolilor spicului si caderea plantelor.

Tratamentul impotriva bolilor ce se instaleaza pe tulpini, spice, frunze conduce la importante sporuri de productie 800-1100 Kg/Ha. Cu primul tratament realizat in faza de infratire se limiteaza o serie de boli ca : fainarea, ruginile, bolile coletului. Al doilea tratament in faza de burduf limiteaza atacul la fainare, rugina, septorioza. Al treilea tratament care se administreaza la aparitia spicului care limiteaza atacul la fuzarioza si inegrire. Substantele folosite in timpul vegetatiei sunt  sistematice si se utilizeaza singure sau in amestec(Alto, Bayleton, Tilt, Alert,etc.)

10.RECOLTAREA

Constituie un proces complex care se cere a se efctua in cel mai scurt timp si fara pierderi. La recoltare se practica doua metode : recoltarea directa si recoltarea divizata.

Recoltarea directa se efectueaza cu combina si se cere a fi indeplinite urmatoarele conditii :

–          lanul sa fie in faza de coacere deplina ;

–          cultura sa fie cat mai putin imburienata ;

–          plantele sa nu fie cazute ;

–          vremea sa fie calda si insorita.

In zonele uscate durata optima de recoltare a graului este de 5-6 zile ,iar in cele mai umede de 6-8 zile.

Cultivarea in orice exploatatie agricola a doua trei soiuri de grau cu diferenta in durata de vegetatie favorizeaza ca fiecare lan de grau sa fie recoltat in faza optima. Indicii de calitate ai operatiei de recoltare a graului cu combina care se urmaresc pe parcursul recoltarii se refera la pierderile de boaba, gradul de spargere al boabelor si puritatea boabelor.

Recoltarea divizata apare in general ca necesara in zonele mai umede, in anii ploiosi, in culturile imburuienate sau cu coacere neuniforma. In asemenea situatie graul se recolteaza in doua faze, metoda constand in secerarea plantelor in faza de coacere in parga cu vindroverul la inaltimea de 20-25 cm de la suprafata solului si raman suspendate pe miriste in brazda continua pana la umiditatea boabelor de 14% timp de 7-10 zile dupa care se treiera cu combina echipata cu ridicatori de brazda.

sursa: animaleplante.blogspot.ro

Stiri inrudite